Istorie
Cine vrea să descopere Iaşul  va intra aici ca pe o imensă poartă a istoriei noastre. La Iaşi "fiecare piatră vorbeşte de trecut", prin numărul mare de mănăstiri, muzee, case memoriale. De aceea, putem spune că oraşul Iaşi este un veritabil muzeu naţional, prin comorile de istorie şi de artă pe care le are.

"Rare sunt târgurile din lumea creştină ortodoxă care au mai multe locaşuri de închinaciune decât Iaşul".   


"Sunt romăni care n-au fost niciodată la Iaşi, deşi n-ar trebui să fie nici unul, căci cine n-a fost aici nu poate să străbată cu înţelegere foile celor mai frumoase cronici, nu se poate pătrunde după cuviintă de spiritul trecutului nostru care traieşte în acest loc mai viu şi mai bogat decât oriunde aiurea [...]. În conştiinţa lui naţională ar fi o lipsă dacă el n-ar fi văzut oraşul care a fost şi-şi zice încă astazi, cu mândrie, capitala Moldovei..."  Nicolae Iorga 


Multe din evenimentele importante din istoria romanilor s-au petrecut la Iasi, capitala a Moldovei, timp de trei secole (1564-1862). Pe aici au pasit Alexandru cel Bun, Stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Alexandru Lapusneanu, Vasile Lupu si alti straluciti voievozi ai Moldovei.

Oraşul Iaşi a fost menţionat pentru prima oară într-un privilegiu comercial emis în 1408 de domnul Moldovei Alexandru cel Bun. Totuşi, deoarece existau (şi încă mai există) clădiri mai vechi de această dată (spre exemplu: Biserica Armeană costruită în 1395), se crede că oraşul este mult mai vechi.

În 1564, domnitorul Alexandru Lăpuşneanu a mutat aici capitala Moldovei de la Suceava.

În 1640, Vasile Lupu a înfiinţat aici prima şcoală în limba română şi a înfiinţat o tipografie în biserica Trei Ierarhi.

În 1643, prima carte tipărită în Moldova a apărut la Iaşi.

Oraşul a fost incendiat de tătari în 1513, de otomani în 1538, şi de ruşi în 1686. În 1734, a fost afectat de o epidemie.

Între 1565 şi 1859, orasul a fost capitala Moldovei, apoi, între 1859 şi 1862, atât Iaşi cât şi Bucureşti au fost capitalele de facto ale Principatelor Unite ale Moldovei şi Valahiei.

În 1862, când uniunea celor două principate a devenit deplină, sub numele de România, capitala ţării a fost stabilită la Bucureşti. În timpul primului război mondial, pentru doi ani, Iaşi a fost capitala României neocupate, după ce Bucureşti a căzut în mâinile Puterilor Centrale la 6 decembrie 1916. În noiembrie 1918, capitala a redevenit oraşul Bucureşti.

Legendara urbe Iaşi are 7 coline: Cetăţuia, Galata, Copou, Bucium-Păun, Şorogari, Repedea şi Breazu.

Iaşul este oraşul marilor idei, al primei mari uniri, al primului spectacol de teatru în limba română şi al primului muzeu literar memorial (Bojdeuca lui Ion Creangă din Ţigău). Fără îndoială Iaşul reprezintă în continuare capitala culturală a ţării.

Pe dealul Copoului, se află cea mai veche universitate din România, Universitatea din Iaşi, numită azi şi Universitatea “Alexandru Ioan Cuza, care a fost fondată la data de 26 octombrie 1860. Universitatea este continuatoarea simbolică a vechii Academii domneşti din Iaşi, înfiinţată de Vasile Lupu, în 1642. În mod direct, ea se trage din Academia Mihăileană, creată la 1834 de Mihail Sturza. În noua sa formă, ea a fost inaugurată la 7 noiembrie 1860 (26 octombrie stil vechi), în prezenţa domnitorului Alexandru Ioan Cuza, al cărui nume îl poartă acum.

La înfiinţare avea trei facultăţi: drept, filosofie (litere) şi teologie. Facultatea de Drept fusese înfiinţată încă de la 24 februarie / 7 martie 1856. În 1864, universitatea era formată din Facultatea de Litere şi Filosofie, Facultatea de Drept, Facultatea de Ştiinţe fizice, matematice şi naturale, iar în 1879, a apărut Facultatea de Medicină. În anii 1890-1900, s-a dezvoltat Facultatea de Ştiinţe: în 1892, a apărut catedra de Chimie, în 1906, cea de Chimie Agricolă, iar în 1910, a apărut Şcoala de Electricitate.

Clădirea actuală a universităţii a fost construită între anii 1893 şi 1897 după planurile arhitectului Louis Blanc şi inaugurată în prezenţa regelui Carol I şi a reginei Elisabeta. Clădirea este o îmbinare a stilurilor clasic şi baroc, monumentala sa intrare ducând în faimoasa “Sală a Paşilor Pierduţi”, decorată cu picturi realizate de către Sabin Bălaşa.


Pelerinaj Grecia - Salonic, Croazieră Athos
7 mai 2024 - 12 mai 2024
Tarif: 380 Eur

Pelerinaj 6 zile/5 nopti. Traseu: Iași - București – Giurgiu – Ruse – Sofia – Promahonas – Salonic - Ouranopolis – Salonic - Bucuresti - Iași. Telefoane de contact: Romania (+40) 744.848.704. Tariful: 380 Euro/pers....

Pelerinaj Grecia de ziua Sf. Paisie Aghioritul
10 iulie 2024 - 14 iulie 2024
Tarif: 350 Eur

Pelerinaj 5 zile/4 nopti. Traseu: Iași - București – Giurgiu – Ruse – Sofia – Promahonas – Salonic - Ouranopolis – Salonic - Bucuresti - Iași. Telefoane de contact: Romania (+40) 744.848.704. Tariful: 350 Euro/pers....

Pelerinaj Grecia și Bari, Italia
1 iulie 2024 - 7 iulie 2024
Tarif: 650 Eur

Pelerinaj 7 zile / 6 nopti. Traseu: Iași - București – Giurgiu – Ruse – Sofia – Promahonas – Igoumenitsa - Bari, Italia – Salonic - Bucuresti - Iași. Telefoane de contact: Romania (+40) 744.848.704. Tariful: 650 Euro/pers....

Pelerinaj Sfântul Munte Athos
21 mai 2024 - 26 mai 2024
Tarif: 430 Eur

Pelerinaj doar pentru BĂRBAŢI (6 zile/5 nopţi). Plecarea din Iași. Traseu: Iaşi - București - traversare România-Bulgaria - Ouranopolis - Sf. Munte_Athos - Ouranopolis - traversare_Bulgaria - România. Grup: 8 pers. Preţul: 430 EURO. Telefoane de contact: (+40) 744.848.704....